Medierea reprezintă o modalitate de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate având liberul consimțământ al părților.

Medierea se bazează pe încrederea pe care părțile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele și să le sprijine pentru soluționarea conflictului, prin obținerea unei soluții reciproc convenabile, eficiente și durabile.

Medierea nu este o procedură greoaie sau inaccesibilă justițiabilului sau potențialului justițiabil, nu este împovărătoare financiar, nu abuzează de timpul alocat și oferă satisfacții concrete părților implicate, cu atât mai mult cu cât soluția le aparține în integralitate.

Medierea reprezintă starea de normalitate în timp ce recurgerea la instanța de judecată trebuie privită ca o opțiune extremă și nu ca o primă soluție.

Medierea oferă altceva decât instanța de judecată și anume conferă puterea părților de a-și soluționa ele însele neînțelegerile existente și de a preîntâmpina apariția altor neînțelegeri.

Pot fi supuse medierii următoarele conflicte/ litigii:

• civile – partaje succesorale, revendicări, litigii privind posesia, dreptul de servitute, locaţiunea - mai multe...
În mare parte, conflictele civile se pot rezolva pe cale amiabilă, prin mediere. Această metodă prezintă numeroase avantaje pentru părți, pornind de la costurile semnificativ reduse față de o procedură judiciară, până la confidențialitatea informațiilor și profesionalismul mediatorului. Părțile, persoane fizice sau juridice, por recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente. În cazul în care conflictul a fost dedus judecății, soluționarea acestuia prin mediere poate avea loc, din inițiativa părților ori la recomandarea instanței, acceptată de părți, cu privire la drepturi asupra cărora părțile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect soluționarea în tot sau în parte a litigiului ( art.61. Alin.1 din Legea 192/2006, completată și modificată).
• de familie – divorţ, custodia copilului, stabilire domiciliu minor, pensie de întreţinere, partaj bunuri comune; medierea în codul de procedura administrativă - mai multe...
Conflicte de familie: Având în vedere caracterul delicat al problemelor de familie, medierea poate oferi soluții în ceea ce privește: continuarea căsătoriei, exercițiul drepturilor părintești, stabilirea domiciliului copiilor,contribuția părinților la întreținerea copiilor, recalcularea pensiei de întreținere, schimbarea numelui precum și orice alte neânțelegeri care apar între raporturile dintre soți cu privire la dreptruile de care ei ăpot dispune potrivit legii. Medierea oferă posibilitatea să rezolve pe cale amiabilă și problemele referitoare la divorț, dar și toate aspectele accesorii divorțului. Aceste din urmă aspecte privesc : _ încredințarea copiilor minori ( stabilirea unui PLAN PARENTAL); obligația de întreținere a acestora; folosirea locuinței și modul în care bunurile comune vor fi împărțite; numele pe care dumneavoastră doriți să îl purtați după desfacerea căsătoriei. Medierea conflictelor de familie in care sunt implicati minori vine ca un remediu familial, remediu ce are ca prim efect stabilizarea emotionala a copilului si ferirea acestuia de efectele unui conflict exterminant pentru parinti, in cazul in care se ajunge in instanta ori certurile continua fara directie. Solutionarea conflictelor prin intermediul mediatorului ofera sansa parintilor de a discuta pe indelete problemele maritale care au dus la acest conflict. Analiza situatiei facuta cu facilitarea mediatorului da dreptul ca fiecare parinte sa isi exprime punctele de vedere si perceptia situatiei ori starii familiale cu referinta atat la ei, cat si la propriul copil. Găsirea unor solutii viabile pentru fiecare parinte reprezinta cheia succesului medierii familiale.  De aici si pana la a pune capat conflictului printr-o solutie pasnica, amiabila  și reciproc convenabilă, mai este foarte putin, deoarece doar comunicand putem vedea ce doreste cineva de la noi, si tot in acest fel putem sa ii spunem ce dorim si noi de la el, ulterior gasind sansa unei solutii a carei viabilitate sa o discutam impreuna. Aceasta este, in fapt, medierea familiala, care are printre scopurile sale principale, diminuarea efectelor negative ale conflictului asupra copilului și totodată a părinților. Prin mediere soții care au divorțat vor continua să rămână amândoi părinți responsabili pentru copilul/ copiii pe care îi au și totodată relația lor continuă într-un mod cât mai civilizat, în care reușesc să coopereze pentru binele copilului. Medierea conflictelor civile. În mare parte, conflictele civile se pot rezolva pe cale amiabilă, prin mediere. Această metodă prezintă numeroase avantaje pentru părți, pornind de la costurile semnificativ reduse față de o procedură judiciară, până la confidențialitatea informațiilor și profesionalismul mediatorului. Părțile, persoane fizice sau juridice, por recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente. În cazul în care conflictul a fost dedus judecății, soluționarea acestuia prin mediere poate avea loc, din inițiativa părților ori la recomandarea instanței, acceptată de părți, cu privire la drepturi asupra cărora părțile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect soluționarea în tot sau în parte a litigiului ( art.61. Alin.1 din Legea 192/2006, completată și modificată).
• litigii cu profesionişti – somaţii de plată, pretenţii, excludere/retragere asociat - mai multe... Conflicte între profesioniști / comerciale Medierea se adreseaza oricarui tip de conflict care poate fi solutionat prin aceasta modalitate alternativa de dezamorsare a conflictului. In afaceri timpul inseamna bani iar medierea ofera solutii imediate, palpabile si concrete. Cu cat miza medierii este mai mare, cu atat sansele de solutionare a divergentelor prin mediere cresc. Explicatia acestei afirmatii se bazeaza pe certitudinea ca un potential proces avand o miza ridicata pentru o companie (exempli causa, o creanta de un milion de euro), poate datorita duratei si incertitudinii cu privire la rezultat sa duca chiar la falimentul companiei respective in situatia in care creanta respectiva este semnificativa pentru companie. Sau poate sa afecteze grav activitatea companiei chiar daca nu o va duce spre faliment. Succesul sau esecul in afaceri intr-un mediu economic in permanenta schimbare, se bazeaza pe calitatea relatiilor comerciale dintre partenerii de afaceri, relatii care odata cladite trebuiesc si pastrate.
• penale – lovirea sau alte violenţe – art. 180 C.pen; vătămarea corporală – art. 181C.pen.; vătămarea corporală din culpă – art. 181 alin. (1) si (3)C.pen.; violarea de domiciliu – art. 192 alin (1) C.pen.; violul – art. 197 alin. (1)C.pen.; furtul pedepsit la plângerea prealabilă – art. 210C.pen.; abuzul de încredere – art. 213C.pen.; gestiunea frauduloasă – art. 214C.pen.; distrugerea – art. 217 alin. (1)C.pen.; abandonul de familie – art. 305C.pen.; nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorilor – art. 307C.pen.; tulburarea folosinţei locuinţei – art. 320C.pen - mai multe...
Medierea conflictelor penale prezintă mai multe avantaje: în primul rând, medierea permite victimei să iasă din anonimat, devenind mai mult decât un simplu martor. Medierea permite victimelor să adopte un rol activ în soluționarea propriei cauze. Medierea poate reduce traumatismul emoțional suferit de victimă. În ceea ce îl privește pe infractor, medierea îi permite acestuia să-și exprime punctul de vedere asupra acțiunii sau inacțiunii ce I se reproșează. Adesea în practică, comportamnetul autorităților, procedurile judiciare complicate, îi cauzează victimei un traumatism subsecvent traumei inițiale suferite prin săvârșirea infracțiunii. Prin mediere aceste situații sunt evitate.
• litigii de muncă – drepturi băneşti, desfacerea contractului individual de muncă - mai multe...
Medierea conflictelor de muncă: Tipurile de conflicte de muncă ce intră sub incidența medierii sunt dintre cele mai diverse , după cum urmează: conflicte în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă; conflicte în legătură cu executarea contractelor de muncă; cazurile în care unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă; cazurile în care unitatea nu acceptă revendicările formulate de unități; unitatea nu-și îndeplinește obligațiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru și condițiile de muncă, etc.
• conflictele din domeniul protecției consumatorilor - mai multe...
• cazurile de malpraxis - mai multe...
Medierea in domeniul sănătății. Medierea în domeniul medical are ca obiect, medierea dintre medic și pacient, fără a se limita însă la aceasta. Numărul acuzațiilor de malpraxis a crescut în ultimul timp. De regulă, aceste plângeri au la bază erori survenite în cadrul examinării, diagnosticării sau tratamentului pacienților. În practică s-a constatat adesea că pacienții nu-și cunosc drepturile, iar medicii fie din neștiință, fie din nepăsare, nu respectă normele legale, fapt care duce inevitabil la conflicte. Cazurile de malpraxis pot fi atât datorită nepriceperii medicului sau a asistentelor, fie de stresul la care este supus personalul care lucrează în domeniul sănătății. Aceste cazuri de malpraxis sunt foarte mediatizate de mass-media și ca urmare a acestui fapt cauzează pe lângă trauma suferită inițial de victimă, o nouă traumă de natură emoțională. Mediatizarea unor astfel de cazuri aduc prejudicii de imagine importante unei persoane și totodată aduc atingere prestigiului profesiei de medic. De asemenea, de cele mai multe ori, instanțele aplică sancțiuni drastice cadrelor medicale și acordă daune morale, materiale ce depășesc asigurarea obligatorie de malpraxis. O imposibilitate materială a medicului de a plăti despăgubirile stabilite de instanță va genera noi conflicte și se continuă demersurile lungi, costisitoare și traumatizante. Ca și în domeniul conflictelor civile, penale, comerciale, etc., și conflictele din domeniul sănătății rezultate din acuzații de malpraxis sau din neânțelegerile dintre medici și colegii lor, ori dintre conducerea instituției și subordonați, pot fi soluționare prin MEDIERE. Medierea reprezintă o alternativă, atât sub aspectul prevenirii, cât și sub aspectul soluționării conflictelor din domeniul medical, această procedură finalizându-se printr-un acord agreat de a ambele părți ( o situație de tip câștigător- câștigător), în condiții de CONFIDENȚIALITATE și cu un COST REDUS. Pot face obiectul medierii cazurile de malpraxis, atât înainte de sesizarea instanței, cât și după sesizarea instanței. Un prim avantaj al medierii medicale îl reprezintă faptul că aceasta ajută la refacerea încrederii între medic și pacient sau cel puțin a încrederii pacientului în sistemul medical. Justiția poate acorda despăgubiri pacientului, insă ea nu se preocupă de relația pacient- medic sau relația pacient- sistemul medical. Prin mediere, foecare parte aflată în conflict poate să înțeleagă la riscuri se expune prin tranșarea litigiului de către o instanță de judecată în situația în care nu se ajunge la o înțelegere cu cealaltă parte.
• conflicte bancare, etc. - mai multe...
Medierea bancară. Care sunt litigiile care pot fi supuse medierii bancare? Printre litigiile care pot fi mediate din punct de vedere al institutiilor de credit se enumera urmatoarele: - neplata datoriilor reprezentand rate, dobanzi, penalitati, comisioane; - instrainarea bunurilor aduse in garantie fara a avea acordul bancii; - reclamatii nejustificate ale clientilor; - declansarea procedurii de insolventa in mod abuziv, in vederea impiedicarii bancii de a-si recupera creantele sale. Din punct de vedere al clientilor, litigiile care pot fi mediate sunt: majorarea dobanzii si/sau a marjelor de profit si risc care au fost stabilite fixe pe perioada derularii contractului; - perceperea unor comisioane suplimentare; - introducerea in contractele de credit a unor clauze considerate de clienti ca fiind abuzive; - necomunicarea majorarii ratei dobanzii, in cazul in care aceasta dobanda nu are legatura cu un indice de referinta ; - operatiuni neautorizate in conturi; • modificarea clauzelor contractelor fara consultarea si fara acordul partilor contractante, precum si fara a se incheia vreun act aditional; - erori in procesarea tranzactiilor cu carduri; - erori in procesarea tranzactiilor efectuate de catre clienti prin internet banking; - prelucrarea cu intarziere a instrumentelor de debit (ordine de plata, bilete la ordin, cambii si cecuri); - fraude bancare. Avantajele medierii bancare - prin mediere se sting conflictele existente intre parti si se poate preintampina aparitia unor alte neintelegeri ulterioare; - solutionarea in mod echitabil a conflictelor dintre institutiile de credit si clienti prin alegerea solutiei de catre parti si nu de o terta persoana; - mentinerea clientelei deja formate; • solutionarea conflictelor intr-un termen scurt;  - pe langa beneficiile de ordin financiar, deoarece este o metoda confidentiala, niciuna din partile aflate in conflict nu este afectata la nivel de imagine; - evitarea cheltuielilor generate de un posibil proces si a cheltuielilor pe care le implica executarea silita.

Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenţie sau prin orice alt mod admis de lege. De exemplu, nu poate fi mediat un litigiu privind stabilirea de paternitate, această acţiune având caracter strict personal.
Reguli noi: de la 1 februarie 2013, părțile litigante sunt obligate să participe la ședința de informare
Ulterior intării în vigoare a noului Cod Civil s-a simțit nevoia completării reformei cu cea din sistemul de soluționare alternativă a confictelor ca urmare a numărului mare de dosare care grevează instanțele judecătorești, multe dintre ele judecându-se în procedură necontencioasă, dar durata lungă a soluționării lor creează costuri suplimentare pentru toate părțile implicate. De aceea, prin Legea nr. 115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, care au fost întărite prin OUG nr.90/2012, cu efecte începând de la data de 1 octombrie 2012, respectiv 9 ianuarie 2013, având în vedere data intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă (1 februarie 2013).
Detalii aici

Avantajele medierii curg și cu privire la:
Reducerea taxei judiciare de timbru pentru litigii de PARTAJ, transferuri de proprietate sau alte drepturi reale solutionate prin mediere;
Evolutiile in modificarile si completarile legii si practicii medierii sunt pozitive in ceea ce priveste incurajarea persoanelor de a isi rezolva prin mediere litigiile privitoare la proprietati. Dupa intrarea in vigoare a OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, incepand din 29.06.2013, in ceea ce priveste taxele de timbru aferente obiectului conflictului, persoanele care au apelat la mediere pentru solutionarea unui litigiu de: partaj,transfer de proprietate sau transferul altui drept real asupra imobilelor sunt scutite de 50% din taxele de timbru care se calculeaza la valoare in conditiile in care se depune direct acordul de mediere pentru a obtine hotararea care sa consfinteasca intelegerea prin mediere (adica in termeni juridici - hotararea de expedient). Trebuie precizat ca la aceasta taxa se adauga si o taxa de timbru modica de 20 lei, stabilita de lege pentru incuviintarea unui acord de mediere in instanta. Cuantumul taxei este valabil indiferent de momentul depunerii cererii, inainte sau dupa inceperea unui proces.
Ordonanta de urgenta 80/2013 privind taxele judiciare de timbru – Articolul 11:
(1) Alte categorii de cereri se taxeaza dupa cum urmeaza: cereri prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere – 20 lei; In cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat.

In cazul in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.
Valoarea de 50% a taxei se calculeaza in raport cu modul de calcul descris in art. 5, mai jos: fie 50% din 5%, adica 2.5% din valoarea tuturor bunurilor partajate, daca cererile se fac concomitent pentru fiecare categorie de cereri in aceeasi actiune; fie 50% din 3%, adica 1.5% din valoarea la care se raporteaza cererea, pentru cereri din materia partajului efectuate separat pe parcursul unui proces.

Articolul 5:
(1) Cererile in materia partajului judiciar se taxeaza astfel:

• a.) stabilirea bunurilor supuse impartelii – 3% din valoarea acestora;
• b.) stabilirea calitatii de coproprietar si stabilirea cotei-parti ce se cuvine fiecarui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
• c.) creante pe care coproprietarii le au unii fata de altii, nascute din starea de proprietate comuna – 3% din valoarea creantelor a caror recunoastere se solicita;
• d.) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a caror raportare se solicita;
• e.) cererea de reductiune a liberalitatilor excesive – 3% din valoarea partii de rezerva supusa reintregirii prin reductiunea liberalitatilor;
• f.) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.

(2) Daca cererile in materia partajului judiciar prevazute de alin. (1) se formuleaza in cadrul aceleiasi actiuni, aceasta se taxeaza cu o singura taxa de 5% din valoarea masei partajabile. OUG nr. 51/2008, ordonanta de urgenta privind ajutorul public judiciar in materie civila Art. 20 In cazul in care persoana care indeplineste conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) sau (2) face dovada ca, anterior inceperii procesului, a parcurs procedura de mediere a litigiului, beneficiaza si de restituirea sumei platite mediatorului cu titlu de onorariu. De acelasi drept beneficiaza si persoana care indeplineste conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) sau (2), daca solicita medierea dupa inceperea procesului, dar inainte de prima zi de infatisare. Suma la a carei restituire partea are dreptul se stabileste de instanta, prin incheiere pronuntata potrivit art. 15.

Apeland la mediere puteti beneficia de ajutor public judiciar conform O.U. nr.51 din 2008 actualizata , Art. 20 Dispoziţii comune Competenţa şi procedura de acordare a ajutorului public judiciar , este necesar sa indepliniti cerintele mentionate in art.8 alin(1), (2), (3).

Art. 20 În cazul în care persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) sau (2) face dovada că, anterior începerii procesului, a parcurs procedura de mediere a litigiului, beneficiază şi de restituirea sumei plătite mediatorului cu titlu de onorariu. De acelaşi drept beneficiază şi persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) sau (2), dacă solicită medierea după începerea procesului, dar înainte de prima zi de înfăţişare. Suma la a cărei restituire partea are dreptul se stabileşte de instanţă, prin încheiere pronunţată potrivit art. 15.

Legii 51 din 2008 Art. 8 (1) Beneficiaza de ajutor public judiciar in formele prevazute la art. 6 persoanele al caror venit mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 500 lei. In acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza in intregime de catre stat. (2) Daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseaza de catre stat in proportie de 50%. (3) Ajutorul public judiciar se poate acorda si in alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, in cazul in care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natura sa ii limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul membru in care acesta isi are domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din Romania.